Pr. Valentin Danciu
RECOMANDARE LECTURĂ DESPRE VIAȚA LUI CRISTOS
Toate articolele scrise de darulvietii
Distingerea spiritelor în locuțiunile interioare după Sf. Tereza de Avila
Sf. Hanibal Maria di Francia, confesorul Luisei Piccarreta și editorul scrierilor ei
Sfântul Hanibal Maria Di Francia (1851–1927) a fost un preot catolic italian, apostol al rugăciunii pentru vocații și mare slujitor al săracilor și orfanilor. S-a născut la 5 iulie 1851 în Messina, într-o familie nobilă, dar a rămas de mic fără tată. Încă din copilărie a manifestat o sensibilitate profundă față de cei nevoiași și o mare iubire pentru Euharistie și pentru Sfânta Fecioară Maria.
În tinerețe a descoperit cuvintele lui Isus din Evanghelie:
„Rugați deci pe Domnul secerișului ca să trimită lucrători la secerișul său” (Mt 9,38)
Sfântul Hanibal Maria Di Francia (1851–1927) a fost un preot catolic italian, apostol al rugăciunii pentru vocații și mare slujitor al săracilor și orfanilor. S-a născut la 5 iulie 1851 în Messina, într-o familie nobilă, dar a rămas de mic fără tată. Încă din copilărie a manifestat o sensibilitate profundă față de cei nevoiași și o mare iubire pentru Euharistie și pentru Sfânta Fecioară Maria.
În tinerețe a descoperit cuvintele lui Isus din Evanghelie:
„Rugați deci pe Domnul secerișului ca să trimită lucrători la secerișul său” (Mt 9,38)
Sfântul Hanibal Maria Di Francia (1851–1927) a fost un preot catolic italian, apostol al rugăciunii pentru vocații și mare slujitor al săracilor și orfanilor. S-a născut la 5 iulie 1851 în Messina, într-o familie nobilă, dar a rămas de mic fără tată. Încă din copilărie a manifestat o sensibilitate profundă față de cei nevoiași și o mare iubire pentru Euharistie și pentru Sfânta Fecioară Maria.
În tinerețe a descoperit cuvintele lui Isus din Evanghelie:
„Rugați deci pe Domnul secerișului ca să trimită lucrători la secerișul său” (Mt 9,38)
MILOSTIVIREA şi DREPTATEA – Ambele Atribute determină două atitudini ale omului față de Dumnezeu
Dreptatea și Milostivirea par să fie reprezentate prin cele două raze de lumină care ies din Inima lui Isus, care evocă luminile unei străzi cu trafic intens pe timp de noapte, cei ce vin și cei ce pleacă, dialogul dintre inima noastră și a Sa.
Pr. Pablo Martin Sanguiao
„…Așa cum am vrut-o pe Mama Mea împreună cu Mine ca primă verigă a Milostivirii, prin care a trebuit să deschidem porţile tuturor creaturilor, am vrut să sprijin mâna dreaptă şi apoi, te-am vrut pe tine ca primă verigă a Dreptății, pentru a împiedica ca aceasta să fie descărcată asupra tuturor creaturilor așa cum merită; de aceea am vrut să sprijin mâna stângă, pentru ca tu să o poți susține împreună cu Mine…” (Jurnalul Luisei Piccarreta, Vol. 13, 19.11.1921)
Pe 23 aprilie 1865 s-a născut Slujitoarea lui Dumnezeu Luisa Piccarreta, „mica Fiică a Voinței Divine”. Acea zi era Duminica „Albă”, așa cum în acest an 2026, este pe 12 aprilie.
Învierea lui Isus este istorie și profeție
Părintele Pablo Martin Sanguiao
9 aprilie 2026 –
+ Dragi frați, în zilele trecute ne-am urat reciproc cele mai bune urări pentru un Paște Sfânt. Vă mulțumesc multora dintre voi pentru gândul vostru și pentru frumoasa comuniune de spirit pe care o manifestați și să știţi că vă țin prezenţi pe fiecare dintre voi și vă răsplătesc cu iubirea Domnului.
Dar, în timp ce pare că totul este bucurie, sărbătoare, aleluia! ,simt o umbră de tristețe, îngrijorare, durere și îmi dau seama că este durerea Domnului „2 Căci, iată, întunericul va acoperi pământul şi bezna, popoarele! Dar peste tine va răsări Domnul şi gloria lui se va vedea deasupra ta.”, cum spune Isaia 60, 2, pentru atâția frați, cărora le lipsește credința, care, asemenea unor naufragiați pe mare, se agață de lucruri mizerabile care sunt pură iluzie… Ne aflăm în pragul unei mari şi dureroase încercări, a unei mari purificări pentru lume și cu atât mai mult pentru Biserică, și nu putem prevedea, dar s-ar putea întâmpla ca, atunci când ne așteptăm mai puțin, întâlnirile noastre de joi să fie întrerupte.
Citește în continuare Învierea lui Isus este istorie și profeție
Fericitul VLADIMIR GHIKA – din familie de principi care a dat Moldovei și Valahiei zece domnitori
A fost nepot de domnitor, un prinț cu sânge albastru, născut la Constantinopol în familia de principi care a dat Moldovei şi Valahiei zece domnitori; a fost primit la cele mai mari curți regale și la Vatican.
A fost botezat și miruit ortodox și hirotonit preot romano-catolic la vârsta de 50 de ani, după moartea mamei sale, care era o credincioasă foarte atașată de Biserica Ortodoxă, tatăl său fiind în acea perioadă ministru plenipotențiar al României în Imperiul Otoman.
Întrebat fiind mai târziu, de ce s-a făcut catolic, a dat celebrul răspuns:
”Ca să fiu un ortodox mai bun.”
Dorea să devină preot sau călugăr, însă Papa Pius al X-lea l-a sfătuit să renunțe la idee, măcar pentru o perioadă, și să se dedice apostolatului ca laic.
Și-a desfășurat activitatea extraordinară în toată lumea, la București, Roma, Paris, Congo, Tokyo, Sidney, Buenos Aires…
Mai târziu, în glumă, papa Papa Pius al XI-lea îl va numi „marele vagabond apostolic”. Devine astfel unul din pionierii apostolatului laical.
Sf. Francisic de Sales: prietenie rea și frivolă
Despre prietenii în care croitorul și coaforul au rolul principal
Sf. Francisc de Sales
Printre afecțiunile sufletului se află iubirea. Iubirea este conducătorul fiecărei mișcări a inimii; atrăgând totul spre ea și făcându-ne asemănători cu ceea ce iubim. Ferește-te, așadar, fiica mea, să nu nutrești vreo afecțiune rea, altfel și tu vei deveni rea. Și prietenia este cea mai periculoasă dintre toate afecțiunile, deoarece orice altă iubire poate exista fără prea multă comunicare mentală, dar, deoarece prietenia este întemeiată pe ea, este tare greu să fii strâns legat prin legăturile ei de cineva fără a împărtăși calitățile sale.
Citește în continuare Sf. Francisic de Sales: prietenie rea și frivolă
Săptămâna Sfȃntă a Bisericii
2 aprilie 2026 –
Cateheză Padre Pablo Martin Sanguiao
+ Ave Maria!
Dragilor, Săptămâna Sfȃntă a lui Isus nu este doar istorie, ci este și o imagine și o profeție a Săptămânii Sfinte în istoria Bisericii: de aceea, fiți atenți la semnele timpurilor!
Dragi frați, după timpul de pregătire pentru Postul Mare de 40 de zile, am ajuns acum în Săptămâna Sfȃntă. Ne-am pregătit cu rugăciunea, cu Calea Crucii, cu „Orele Pătimirii” etc. și cu alte lecturi, pentru că rugăciunea se hrănește cu cunoașterea lucrurilor Domnului. Dar permiteți-mi încă un gând despre momentul pe care îl trăim. Și vi-l voi trimite în cele trei zile ale „Triduumului Pascal”, așa cum am făcut în ultimii ani, și chiar dacă acestea sunt lucruri deja spuse, sunt mereu noi, pentru că sunt mereu văzute cu ochi noi. Duminica trecută l-am însoțit pe Isus, aclamat ca Rege, la sosirea Sa la Ierusalim pentru a celebra Paștele Său.
Și El spune în vol. 18 din 24 ianuarie 1926:
„Până când nu M-au aclamat Rege și nu M-au primit în triumf, am putut trăi în mijlocul popoarelor, dar după intrarea Mea triumfală în Ierusalim, nu M-au mai lăsat să trăiesc și, după câteva zile, au strigat: «Răstignește-L!» Și toți, înarmȃndu-se împotriva Mea, M-au făcut să mor. Când lucrurile nu pornesc de la un fundament de adevăr, nu au puterea să domnească mult timp, pentru că atunci când lipsește adevărul, lipsește iubirea și lipsește viața care o susține și de aceea este ușor să scoată la iveală ceea ce ascundeau și să transforme pacea în război şi favorurile în răzbunări.”
Doamne, Tu m-ai chemat. Corul ”Harmonia Christi”
Corul ”Harmonia Christi” condus de Iustin Călin la Marșul pentru Viață Timișoara 28 martie 2026
Pelerinajele pe jos la Sighetu Marmației – un drum al memoriei și al credinței
În nordul României, la granița cu Ucraina, se află orașul Sighetu Marmației, devenit în ultimele decenii un loc de referință pentru memoria suferinței din perioada comunistă. Pentru mulți credincioși, în special greco-catolici, Sighetul nu este doar o destinație istorică, ci un loc de pelerinaj.
În fiecare an, grupuri de credincioși pornesc pe jos din diferite zone ale țării pentru a ajunge la fostul penitenciar politic – astăzi Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței – unde au murit numeroși demnitari, intelectuali și episcopi închiși de regimul comunist.
Citește în continuare Pelerinajele pe jos la Sighetu Marmației – un drum al memoriei și al credinței