Îţi mulţumesc, dulce Isuse, pentru că m-ai făcut şi m-ai creat după chipul şi asemănarea Ta, îâi mulţumesc pentru trupul acesta pe care mi l-ai dat cu toate simţurile lui şi pentru suflet meu cu toate potenţele lui, pe care mi l-ai dat ca să Te pot cunoaşte şi iubi. Dă-mi Doamne harul ca să te slujesc în aşa fel, pe Tine, Creatorul şi Tatăl meu ceresc, ca moarte fiind toate pasiunile şi afectele mele vicioase să se re-formeze în mine chipul pe care Tu l-ai creat şi să recuperez dumnezeiasca asemănare cu nevinovăţia vieţii.

Îţi mulţumesc pentru binefacerea conservării în existenţă, pentru că Tu însuţi care m-ai creat, mă susţii clipă de clipă în fiinţa pe care mi-ai dat-o şi pentru că în vederea acestei menţineri a mea în existenţă ai creat toate lucrurile din această lume, cerul, pământul, marea, soarele, luna, stelele, animalele, peştii, păsările, arborii şi toate celelalte făpturi, dintre care pe unele le-ai făcut pentru a mă hrăni, pe altele pentru a mă vindeca, altele pentru a mă recrea, altele pentru a mă învăţa şi altele pentru a mă pedepsi. Te rog, Doamne, să-mi dai harul de a şti să mă folosesc cum se cuvine de făpturile Tale ca să-mi fie de folos aşa cum le-ai creat, şi ca prin intermediul lor să ajung la cunoaşterea Ta, adevăratul meu Dumnezeu şi Domn. Fie ca prin ele să se aprindă inima mea de iubirea Ta şi să fiu răpit în admiraţia Numelui Tău cel Sfânt.

Îţi mulţumesc dulce Isuse, pentru binefacerea răscumpărării, a acelei neînţelese bunătăţi şi milostiviri cu care m-ai tratat. Îţi mulţumesc şi pentru adânca smerenie şi arzătoarea iubire cu care m-ai iubit şi ai suferit pentru mine atât de multe osteneli. Îţi mulţumesc pentru toţi paşii şi necazurile preasfintei Tale vieţi. Îţi mulţumesc pentru umilinţa Întrupării, pentru sărăcia naşterii, pentru sângele tăierii împrejur, pentru refugierea în Egipt, pentru postul din deşert, pentru privegherile în rugăciune, pentru osteneala călătoriilor, pentru discursurile predicilor, pentru suferinţa persecuţiilor, pentru calomniile adversarilor Tăi, pentru sărăcia şi smerenia întregii Tale vieţi presfinte. Îţi mulţumesc pentru toate ostenelile şi necinstirile pe care le-ai pătimit din pricina mea în amara şi dezonoranta Ta moarte. Îţi mulţumesc pentru rugăciunea din grădină, pentru sudoarea de sânge, pentru întemniţare, pentru loviturile primite, pentru blasfemii, pentru biciuire, pentru coroana de spini, pentru înfăşurarea în purpură, pentru bătaia de joc, pentru afronturi, pentru sentinţa judecătorului nedrept, pentru fiere şi oţet, pentru cuie, pentru moarte, pentru îngropare şi pentru cruce, pentru că toate aceste suferinţe şi dureri le-ai poruncit pentru mântuirea mea.

Îţi mulţumesc, dulce Isuse, că încă de la naşterea şi începutul vieţii mele m-ai primit în sânul Bisericii Tale, şi m-ai aşezat în credinţa catolică, pentru că m-ai făcut creştin şi m-ai sprijinit şi mi-ai păstrat în viaţă sufletul până în ziua de azi. Rog îndurarea Ta să-mi fie singura mâncare plăcută inimii mele, numai de Tine singur, izvorul vieţii mele să înseteze sufletul meu, până când sfârşindu-se cursul acestei peregrinări să mă bucur în fericirea Ta veşnică de acel preaîmbelşugat râu al desfătărilor care curge din Tine, izvorul vieţii.

Îţi mulţumesc dulce Isuse, că până acum m-ai păzit şi scăpat de multe şi mari pericole, atât trupeşti cât şi sufleteşti deşi eu meritam să fiu abandonat de Tine datorită marilor şi continuelor mele răutăţi. Luminează Doamne, inima mea cu lumina harului Tău, ca să cunosc pe deplin măreţia milei Tale şi a nerecunoştinţei mele, să-mi plâng mereu păcatele şi să lucrez de aici înainte pentru a fi pe placul Tău, unic Domn şi Mântuitor al meu.

Îţi mulţumesc dulce Isuse, pentru că dormind eu în murdăria viciilor mele, trăind fără ruşine, m-ai suferit atât de mult timp cu răbdare şi m-ai aşteptat la pocăinţă. Dăruieşte-mi Doamne, ca printr-o adevărată şi vie căinţă şi cu fapte bune să spăl urnmele păcatelor mele din trecut şi de aici înainte cu inimă curată să te iubesc cu o dragoste arzătoare.

Îţi mulţumesc dulce Isuse că umblând eu pe calea pierzării şi fiind deja în mijlocul infernului, n-ai consimţit să mă pierd cu totul, ci din nou m-ai readus pe calea vieţii chiar dacă eu nu voiam încă să te slujesc, ci fugeam şi mă opuneam sfintelor tale inspiraţii. Dăruieşte-mi ca de acum înainte să te urmez cu o smerită afecţiune şi cu toată promptitudinea şi ascultarea să-ţi îmbrăţişez sfintele inspiraţii şi să arunc din inima mea iubirea de toate cele văzute, pentru sufletul meu întreg să-ţi slujească Ţie, fără a se mai îndepărta vreodată de Tine.

Îţi mulţumesc dulce Isuse, pentru că m-ai condus şi m-ai apărat pe mine păcătosul şi pentru că ochii milostivirii Tale m-au privit cu atâta afecţiune de parcă, uitând de toţi ceilalţi oameni, numai de mine Te-ai îngriji. Dă Doamne ca şi eu să te iubesc aşa cum mă iubeşti Tu, cu înflăcărare, şi să părăsesc toate cele trecătoare pentru Tine, să mă gândesc numai la Tine şi cu suflet gătit să urmez şi să împlinesc totdeauna voia Ta. Îţi mulţumesc Doamne, mai presus de toate binefacerile acestea, că ai instituit pentru vindecarea mea minunatele sacramente ale Bisericii, pentru că mă vizitezi cu multele tale inspiraţii, pentru că m-ai ferit de multe rele, precum şi pentru multe alte binefaceri particulare şi secrete şi pentru fericirea gloriei pe care mi-ai pregătit-o dacă nu mă voi face, din vina mea, nevrednic de ea. Dă-mi Doamne, să mă folosesc în aşa fel de aceste binefaceri ca să nu-mi fie ocazie de mândrie şi neglijenţă, ci de mai mare smerenie, recunoştinţă şi de înnoită dorinţă de a te sluji. Amin.