CĂINŢA ȘI ALCĂTUIREA EI
Cu toții am prefera să putem spune cu Toma de Kempis “prefer să simt străpungerea inimii decât să-i cunosc definiţia” ( Imitatio, I,1). Dar din nefericire nu întotdeauna putem simţi căinţa interioară. În acele situaţii ne este de mare folos cunoaşterea elementelor esenţialor ale unei căinţe adevărate şi mijloacele prin care putem ajunge la ea. În Spovedanie căinţa este primul şi cel mai important element, de aceea trebuie insistat asupra lui. Instruirea despre căinţă este un aspect trecut cu vederea în manualele de spovedanie actuale, deşi Biserica cere însistent1 nu numai cateheza doctrinară ci şi una practică, „care să-i facă pe credincioşi capabili nu numai să înţeleagă perfect pocăinţa şi părţile care o alcătuiesc, ci de asemenea, cu ajutorul Domnului, să se decidă să o transpună în practică cu evlavie şi religiozitate2”.