Sf. Monica – model de mamă creștină, de răbdare și perseverență în rugăciune

Sfânta Monica (cca. 332 – 387)

Sfânta Monica s-a născut în jurul anului 332, la Tagaste (în Africa de Nord, actuala Algeria). Provenea dintr-o familie creștină, dar a fost crescută într-un mediu unde tradițiile păgâne coexistau cu credința creștină. Încă din tinerețe s-a remarcat prin viața ei de rugăciune, sobrietate și caritate.

Căsătoria și viața de familie

Monica s-a căsătorit de tânără cu Patricius, un mic proprietar păgân din Tagaste. Soțul ei era cunoscut pentru firea impulsivă și pentru viața dezordonată, dar prin răbdarea, blândețea și rugăciunile ei, Monica a reușit să-l apropie treptat de credința creștină.

Patrick era păgân iar Monica a trebuit să îndure numeroasele sale infidelități.

Ea s-a rugat mereu pentru convertirea lui, iar rugămintea ei sinceră către Domnul a continuat mulți ani, până când, cu doar un an înainte de moartea sa, soțul ei s-a convertit în sfârșit la credința creștină și a fost botezat. O schimbare care a însemnat și trăirea iubirii conjugale la maximum, cu sentimente reciproce și dăruitoare.  Nu a renunțat la rugăciune nici măcar atunci când totul părea pierdut, când întunericul domnea și rugăciunile ei păreau zadarnice: nu a încetat niciodată să se întoarcă către Domnul cu dragoste și încredere.

Mama Sfântului Augustin

Monica a avut mai mulți copii, dar cel mai cunoscut este Aurelius Augustinus (Sfântul Augustin). Din adolescență, Augustin s-a îndepărtat de credința creștină și a dus o viață dezordonată, fiind atras de plăcerile lumești și de ideologiile timpului, precum maniheismul.

Inima Monicăi a fost frântă de rătăcirile fiului ei. Timp de aproape 20 de ani, ea nu a încetat să se roage, să plângă și să mijlocească pentru convertirea lui. În „Confesiuni”, Augustin scrie cu emoție despre lacrimile mamei sale și despre cât de mult a contribuit credința ei la propria sa convertire:

„Dumnezeu n-a putut să disprețuiască lacrimile unei astfel de mame”.

Convertirea lui Augustin

În cele din urmă, rugăciunile Monicăi au fost ascultate. În anul 386, Augustin, la Milano, ascultând predicile Sfântului Ambroziu, a primit lumina credinței. A fost botezat în noaptea de Paști din anul 387. Bucuria Monicăi a fost imensă: își vedea fiul, pentru care se rugase neîncetat, renăscut în Hristos.

Ultimele zile

După botezul fiului său, Monica a simțit că misiunea ei pe pământ se împlinise. La scurt timp, pe când se afla cu Augustin și alți prieteni în Ostia (portul Romei), a mărturisit că nu mai aștepta nimic de la viața aceasta, căci dorința inimii ei fusese împlinită:

„Nimic nu mă mai leagă de această viață”.

Curând după aceea, în anul 387, Monica s-a stins din viață, la vârsta de aproximativ 55 de ani.

Cultul și cinstirea

Trupul ei a fost înmormântat la Ostia, iar mai târziu moaștele au fost mutate la Roma, în biserica „Sfânta Augustin”. Biserica a recunoscut în Monica un model de mamă creștină, de răbdare și perseverență în rugăciune.

Sfânta Monica este sărbătorită în Biserica Catolică la 27 august, fiind considerată patroană a mamelor creștine, a soțiilor și a femeilor care se roagă pentru convertirea celor dragi.


Semnificație spirituală: Viața Sfintei Monica ne arată puterea rugăciunii neîncetate și a speranței neclintite în Dumnezeu, chiar și atunci când situațiile par imposibile.

…………

Sursa imagini:  picturi care se află în Capela de Adorație Euharistică Perpetuă din Timișoara, pictor anonim

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *