RUGĂCIUNEA DIN GRĂDINA GHETSIMANI
ŞI SOMNUL UCENICILOR

Textul evangheliştilor zice aşa:

“Cum a sosit ora cinei, aşezându-se Domnul la masă şi cei doisprezece apostoli cu El, le-a zis:”

„Staţi aici până când mă voi duce acolo să mă rog!” Şi, luând cu sine pe Petru şi pe cei doi fii ai lui Zebedeu, a început a se întrista şi a se tulbura. Și le-a spus: „Sufletul meu este trist de moarte; rămâneţi aici şi vegheaţi cu mine!”
    Şi, mergând puţin mai încolo, a căzut cu faţa la pământ spunând: „Tată! Dacă este posibil, să treacă de la mine potirul acesta. Dar nu cum vreau eu, ci cum vrei tu”.

    Apoi a venit la discipoli şi i-a găsit dormind. Atunci i-a zis lui Petru: „Aşa, nu a-ţi putut veghea cu mine nici măcar un ceas? Vegheaţi şi rugaţi-vă ca să nu intraţi în ispită! Căci duhul este plin de avânt, dar trupul este slab”. Iarăşi, pentru a doua oară, a plecat şi s-a rugat spunând: „Tată, dacă nu este posibil ca să treacă acest potir fără ca să-l beau, să se facă voinţa ta”.
    Venind, i-a găsit din nou dormind, căci ochii le erau îngreuiaţi de somn. Lăsându-i, a plecat din nou şi s-a rugat pentru a treia oară spunând iarăşi aceleaşi cuvinte. Atunci a venit la discipoli şi le-a spus: „Dormiţi mai departe şi odihniţi-vă! Iată, a venit ceasul şi Fiul Omului este dat pe mâna păcătoşilor! Sculaţi-vă, să mergem. Iată, cel care mă trădează este aproape”. Citește în continuare Ghetsimani: Agonia lui Isus și somnul ucenicilor →